Copy
Adauga info@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share
Tweet
Forward

Salut!

Pe timp de pandemie, tot globul e cu ochii pe alegerile din SUA, un scrutin cu mize mari pentru democrația americană și nu numai, în timp ce lupta pentru drepturi și libertăți continuă în Europa și în întreaga lume. Ne concentrăm așadar pe trei teme: alegerile americane, protestele privind dreptul la avort din Polonia și ce se mai întâmplă cu mișcarea anti-Lukașenko în Belarus.

Lectură plăcută!
Echipa OpenPolitics


Alegeri cu mize enorme în Statele Unite

Au votat deja aproximativ 100 milioane de cetățeni, dar deznodamântul și nu doar rezultatele oficiale finale se vor lăsa probabil așteptate.

Datorită proporției mari de voturi prin corespondență, ar putea dura câteva zile până să avem un rezultat sigur, dar asta depinde de mai mulți factori, printre care felul cum decurg cursele în câteva state cheie. Șase state sunt considerate cheie, iar New York Times a ales trei state „turnesol” pentru care va produce celebrul grafic cu „acul” (the needle), acestea fiind state din care vom avea date relativ repede și care vor da un semnal despre direcția în care merge cursa. 

Un ghid simplu pentru alegerile din SUA precum cel interactiv făcut de BBC explică logica sistemului, complicațiile și mizele alegerilor.  

O mare întrebare rămâne: va reuși toată lumea să exprime un vot care să fie numărat? Așa cum explicăm mai pe larg într-un nou material OpenPolitics, într-un an și de pandemie și de mare mobilizare politică, autoritățile au întâmpinat provocări logistice. Atât în privința votului la secție cât și a celui prin corespondență. Mai mult, nu este sigur dacă voturile întârziate vor fi numărate în toate statele până la urmă.  

Din multe puncte de vedere, acesta nu este un scrutin normal, între doi candidați obișnuiți. De exemplu, este neclar dacă președintele în funcție se va declara învingător indiferent de ce arată cifrele, așa cum a amenințat în repetate rânduri. Negarea unor fapte evidente și luarea de poziții nedemocratice nu este fără precedent pentru Trump (acesta a făcut 22 de mii de afirmații false ori care induc în eroare în 1.300 de zile, adică aproximativ 118 pe săptămână). În plus, scrutinul e unul important pentru viitorul Partidului Republican, ale cărui poziții încep să semene mai degrabă cu un partid de extremă dreaptă european decât cu un partid cu bază largă, mainstream.

Într-un exercițiu de imaginație, dacă europenii ar fi cei care votează, în majoritatea țărilor (mai puțin Polonia), alegerile ar fi câștigate detașat de Joe Biden, lucru pe care o parte a presei române îl găsește surprinzător. Iar Trump n-ar câștiga nici măcar o circumscripție din Marea Britanie, de exemplu.

O analiză Euractiv trece în revistă principalele efecte pe care le-ar putea avea rezultatul alegerilor asupra politicilor UE, precum și felul cum s-au poziționat statele membre față de președintele american și contracandidatul său în perioada premergătoare alegerilor. Faptul că Ministrul de Externe român a fost la Washington în pragul alegerilor e perceput ca un gest prietenos față de Trump, care de altfel n-a arătat mare interes față de România, conform unui material de la BBC.


Momentan, șansele ca Trump să mai câștige un mandat sunt mai mici decât șansele lui de victorie din 2016. În cele mai multe din statele unde cursa între Trump și Biden e strânsă, Biden este favoritul și diferența între el și Trump este mai mare decât marja de eroare a sondajelor. Dacă Trump câștigă, asta va fi însemnat că sondajele în state cheie au avut erori sistematice (în aceeași direcție) mai mari decât cele observate în unele state în 2016.  (Vezi aici un ghid al modelelor de forecasting, care au făcut previziuni privind alegerile pe baza datelor și metodelor statistice).

Ca la orice alegeri, se mențin anumite tendințe cunoscute ale comportamentului de vot. De exemplu, oamenii care au devenit democrați ori republicani în cursul maturizării lor tind să rămână cu acel partid, dar se pot răzgândi totuși în anumite condiții. Iar Trump a pierdut sprijin în rândul mai tuturor grupurilor demografice, nu doar în rândul femeilor din suburbii, care sunt un grup țintă important pentru republicani.

Deși Trump a îndeplinit unele din promisiunile sale - mai degrabă cele simbolice - ele nu au egală importanță pentru toți votanți. Iar din sondaje reiese că atunci când se concentrează pe problemele care îi animează „baza” de suporteri, Trump pierde susținerea altor votanți. Iar pe problemele care contează pentru majoritatea cetățenilor, Trump are o credibilitate mai redusă decât Biden, chiar și unde Biden nu este el însuși foarte apreciat.

Vezi aici pe scurt pozițiile lui Biden și Trump pe sănătate, economie și alte teme.


Noi interdicții privind avortul scot polonezii în stradă

Mii de polonezi au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unor noi încălcări ale drepturilor femeilor de a întrerupe o sarcină. O decizie recentă a Curții Constituționale interzice avortul în cazul unor malformații severe ale fătului. Astfel, mai rămân doar trei situații în care sunt permise întreruperile de sarcină: viol, incest sau dacă viața femeii este în pericol. 

Atitudinile polonezilor față de avort sunt relativ negative, aceștia numărându-se printre cei mai anti-avort europeni, dar nu înseamnă că susțin o interdicție totală sau că au incredere că actuala majoritate are capacitatea și legitimitatea să legifereze în acest domeniu. De altfel, partidul Dreptate și Justiție (PiS) a mai încercat să introducă asemenea măsuri în 2016 și a renunțat după protestele a zeci de mii de oameni. De data aceasta manifestațiile par și mai numeroase și mai intense.

Atitudinile poloneze sunt explicate cel puțin parțial de influența religiei și a Bisericii Catolice. E important însă de ținut cont și de faptul că majoritatea oamenilor fac o distincție între chestiuni morale și chestiuni legale și nu au o perspectivă absolutistă.

  • Conform unui sondaj Pew din 2014, 47% din polonezi consideră că avortul nu e acceptabil moral.
  • Din punct de vedere legal, majoritatea sunt pro restricții privind avortul, dar nu susțin interzicerea absolută. Într-un alt sondaj Pew din 2015, 41% din polonezi au spus că avortul ar trebui să fie ilegal în majoritatea cazurilor, dar doar 15% au spus că ar trebui interzis în toate cazurile.
  • Iar conform unor date recente, majoritatea polonezilor (59%) se opune noilor restricții.

Dreptul de a alege să nu duci la capăt o sarcină este recunoscut peste tot în Europa, în afară de Polonia, Malta, Andorra, San Marino și Vatican. Termenul până la care e legală întreruperea la cerere a sarcinii este de regulă în jur de 12 săptămâni. (Vezi o hartă interactivă a dreptului la avort la nivel global, aici). Momentan în Polonia au loc în jur de 1.000 avorturi pe an, dar se estimează că anual zeci de mii de poloneze merg în alte țări pentru a-și întrerupe sarcinile. În România, femeile trebuie adesea să treacă prin multe hopuri și umilințe pentru a beneficia de acest drept, un lucru despre care am mai scris într-un newsletter OpenPolitics din 2019.


Protestele anti Lukașenko continuă de 3 luni în Belarus

Protestele împotriva regimului continuă cu îndârjire. În unele zile, se estimează că au ieșit până la 100 mii de oameni în stradă. 

Presiunea externă asupra regimului Lukașenko a crescut între timp, dar pârghiile disponibile sunt limitate. Unii experți spun că ceea ce se întâmplă în Belarus ilustrează limitele mecanismelor internaționale în ceea ce privește capacitatea lor de a proteja cetățenii din anumite state de abuzuri ale drepturilor omului. 

Rusia continuă să parieze pe regimul Lukașenko - inclusiv cu o infuzie de bani după alegeri - dar asta nu înseamnă că există un apetit prea mare pentru alte forme de intervenție, mai ales când percepția rușilor e că țara nu merge într-o direcție bună din punct de vedere economic.

Studiile indică faptul că mișcările cu șansele cele mai mari de succes sunt acelea non-violente și cele care depășesc o anumită masă critică (care ar putea fi în jur de 3-4% din populație). Având în vedere că manifestațiile par să ia amploare, pare că mai devreme sau mai târziu, Lukașenko va trebui să facă un pas în spate. 

Citește mai multe explicații despre ce s-a întâmplat în Belarus în ultimele luni pe OpenPolitics.
Dacă ai ajuns până aici:

În Ungaria, cetățenii își apără drepturile, inclusiv cel la libertate academică, pentru o șansă la educație de calitate si la profesionalism. Într-o veritabilă luptă de tipul David contra Goliat cu guvernul lui Viktor Orban, studenții și profesorii de la Universitatea de Teatru și Film protestează împotriva măsurii de trecere a universității sub controlul unei fundații, ce poate fi la rândul său controlată de oameni apropiați de Fidesz, partidul premierului. Niciun caz de Covid-19 nu a fost legat de protestele studenților care s-au baricadat în instituție de două luni. Recent, 10 mii de oameni au ieșit în stradă pentru a-și exprima solidaritatea cu studenții. 

Și din America Latină vin vești bune despre posibilitatea de a găsi o bază comună într-o societate democratică în care există în mod inevitabil diferențe de valori si interese foarte mari:
Recomandare video

O campanie nebună de trei ani de zile, rezumată în trei minute. (BBC)

Recomandări audio

Urmărirea rezultatelor la TV în noaptea alegerilor prezidențiale americane și așteptarea momentului când principalele posturi numesc câștigătorul e o tradiție veche pentru consumatorii avizi de politică. Dar pandemia a complicat lucrurile, iar mizele de evitare a unei erori sunt enorme. Află cum plănuiește unul din posturile cu tradiție (ABC) să gestioneze situația. (FiveThirtyEight)

În loc să fie ales direct, președintele american este ales prin intermediul Colegiului Electoral. Află ce înseamnă asta și de ce s-a ajuns la o astfel de soluție. (Throughline)

Unul din cele mai temute scenarii privind alegerile americane e repetarea episodului produs în Florida în cursa Bush versus Gore, când rezultatele strânse și problemele la numărarea automatizată a voturilor au dus la o renumărare manuală - stopată înainte de a se termina de o decizie a Curții Supreme. Un nou serial audio reconstituie evenimentele și relevă cauzele acestui deznodământ. O versiune mai scurtă și simplificată a poveștii, într-un episod recent din The Daily. (Fiasco, The Daily)

Recomandări infografice

Joacă-te cu deznodământul alegerilor în funcție de rezultatul din anumite state și află câte ceva despre statele cheie din acest an. (BBC)

Vezi ce state ar trebui să ia Trump pentru a câștiga și cum ar arăta câteva scenarii ce pot duce la rezultate complet diferite. (FiveThirtyEight, New York Times)

Află când vom ști rezultatele finale din fiecare stat american. (The New York Times)

Recomandări foto

Un fotoeseu documentează cum s-a derulat în ultimii ani confruntarea cu privire la dreptul la avort în Polonia. (The Guardian)

Până în 2070, aproape 20% din suprafața pământului ar putea deveni nelocuibilă din cauza căldurii. Miliarde de oameni trăiesc în aceste zone. Un material fotodocumentar oferă o incursiune în viața oamenilor deja afectați de aceste schimbări climatice. (New York Times și ProPublica)

Recomandare reportaj

Timp de decenii, în spatele succesului de la vârful gimnasticii românești s-a ascuns abuzul emoțional și fizic pe care l-au suferit sute și poate chiar mii de copii. E o realitate semnalată de-a lungul anilor de unele supraviețuitoare și publicații (precum Gazeta Sporturilor) dar minimizată de autoritățile care au obligații în acest sens („așa e dar nu trebuie să spui”, în cuvintele unui ministru). Citește un reportaj în profunzime pe acest subiect. (Decât o Revistă)

Rămâi în contact cu noi!
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania