Alegeri cu mize enorme în Statele Unite
Au votat deja aproximativ 100 milioane de cetățeni, dar deznodamântul și nu doar rezultatele oficiale finale se vor lăsa probabil așteptate.
Datorită proporției mari de voturi prin corespondență, ar putea dura câteva zile până să avem un rezultat sigur, dar asta depinde de mai mulți factori, printre care felul cum decurg cursele în câteva state cheie. Șase state sunt considerate cheie, iar New York Times a ales trei state „turnesol” pentru care va produce celebrul grafic cu „acul” (the needle), acestea fiind state din care vom avea date relativ repede și care vor da un semnal despre direcția în care merge cursa.
Un ghid simplu pentru alegerile din SUA precum cel interactiv făcut de BBC explică logica sistemului, complicațiile și mizele alegerilor.
O mare întrebare rămâne: va reuși toată lumea să exprime un vot care să fie numărat? Așa cum explicăm mai pe larg într-un nou material OpenPolitics, într-un an și de pandemie și de mare mobilizare politică, autoritățile au întâmpinat provocări logistice. Atât în privința votului la secție cât și a celui prin corespondență. Mai mult, nu este sigur dacă voturile întârziate vor fi numărate în toate statele până la urmă.
Din multe puncte de vedere, acesta nu este un scrutin normal, între doi candidați obișnuiți. De exemplu, este neclar dacă președintele în funcție se va declara învingător indiferent de ce arată cifrele, așa cum a amenințat în repetate rânduri. Negarea unor fapte evidente și luarea de poziții nedemocratice nu este fără precedent pentru Trump (acesta a făcut 22 de mii de afirmații false ori care induc în eroare în 1.300 de zile, adică aproximativ 118 pe săptămână). În plus, scrutinul e unul important pentru viitorul Partidului Republican, ale cărui poziții încep să semene mai degrabă cu un partid de extremă dreaptă european decât cu un partid cu bază largă, mainstream.
Într-un exercițiu de imaginație, dacă europenii ar fi cei care votează, în majoritatea țărilor (mai puțin Polonia), alegerile ar fi câștigate detașat de Joe Biden, lucru pe care o parte a presei române îl găsește surprinzător. Iar Trump n-ar câștiga nici măcar o circumscripție din Marea Britanie, de exemplu.
O analiză Euractiv trece în revistă principalele efecte pe care le-ar putea avea rezultatul alegerilor asupra politicilor UE, precum și felul cum s-au poziționat statele membre față de președintele american și contracandidatul său în perioada premergătoare alegerilor. Faptul că Ministrul de Externe român a fost la Washington în pragul alegerilor e perceput ca un gest prietenos față de Trump, care de altfel n-a arătat mare interes față de România, conform unui material de la BBC.
Momentan, șansele ca Trump să mai câștige un mandat sunt mai mici decât șansele lui de victorie din 2016. În cele mai multe din statele unde cursa între Trump și Biden e strânsă, Biden este favoritul și diferența între el și Trump este mai mare decât marja de eroare a sondajelor. Dacă Trump câștigă, asta va fi însemnat că sondajele în state cheie au avut erori sistematice (în aceeași direcție) mai mari decât cele observate în unele state în 2016. (Vezi aici un ghid al modelelor de forecasting, care au făcut previziuni privind alegerile pe baza datelor și metodelor statistice).
Ca la orice alegeri, se mențin anumite tendințe cunoscute ale comportamentului de vot. De exemplu, oamenii care au devenit democrați ori republicani în cursul maturizării lor tind să rămână cu acel partid, dar se pot răzgândi totuși în anumite condiții. Iar Trump a pierdut sprijin în rândul mai tuturor grupurilor demografice, nu doar în rândul femeilor din suburbii, care sunt un grup țintă important pentru republicani.
Deși Trump a îndeplinit unele din promisiunile sale - mai degrabă cele simbolice - ele nu au egală importanță pentru toți votanți. Iar din sondaje reiese că atunci când se concentrează pe problemele care îi animează „baza” de suporteri, Trump pierde susținerea altor votanți. Iar pe problemele care contează pentru majoritatea cetățenilor, Trump are o credibilitate mai redusă decât Biden, chiar și unde Biden nu este el însuși foarte apreciat.
Vezi aici pe scurt pozițiile lui Biden și Trump pe sănătate, economie și alte teme.
Noi interdicții privind avortul scot polonezii în stradă
Mii de polonezi au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unor noi încălcări ale drepturilor femeilor de a întrerupe o sarcină. O decizie recentă a Curții Constituționale interzice avortul în cazul unor malformații severe ale fătului. Astfel, mai rămân doar trei situații în care sunt permise întreruperile de sarcină: viol, incest sau dacă viața femeii este în pericol.
Atitudinile polonezilor față de avort sunt relativ negative, aceștia numărându-se printre cei mai anti-avort europeni, dar nu înseamnă că susțin o interdicție totală sau că au incredere că actuala majoritate are capacitatea și legitimitatea să legifereze în acest domeniu. De altfel, partidul Dreptate și Justiție (PiS) a mai încercat să introducă asemenea măsuri în 2016 și a renunțat după protestele a zeci de mii de oameni. De data aceasta manifestațiile par și mai numeroase și mai intense.
Atitudinile poloneze sunt explicate cel puțin parțial de influența religiei și a Bisericii Catolice. E important însă de ținut cont și de faptul că majoritatea oamenilor fac o distincție între chestiuni morale și chestiuni legale și nu au o perspectivă absolutistă.
- Conform unui sondaj Pew din 2014, 47% din polonezi consideră că avortul nu e acceptabil moral.
- Din punct de vedere legal, majoritatea sunt pro restricții privind avortul, dar nu susțin interzicerea absolută. Într-un alt sondaj Pew din 2015, 41% din polonezi au spus că avortul ar trebui să fie ilegal în majoritatea cazurilor, dar doar 15% au spus că ar trebui interzis în toate cazurile.
- Iar conform unor date recente, majoritatea polonezilor (59%) se opune noilor restricții.
Dreptul de a alege să nu duci la capăt o sarcină este recunoscut peste tot în Europa, în afară de Polonia, Malta, Andorra, San Marino și Vatican. Termenul până la care e legală întreruperea la cerere a sarcinii este de regulă în jur de 12 săptămâni. (Vezi o hartă interactivă a dreptului la avort la nivel global, aici). Momentan în Polonia au loc în jur de 1.000 avorturi pe an, dar se estimează că anual zeci de mii de poloneze merg în alte țări pentru a-și întrerupe sarcinile. În România, femeile trebuie adesea să treacă prin multe hopuri și umilințe pentru a beneficia de acest drept, un lucru despre care am mai scris într-un newsletter OpenPolitics din 2019.
Protestele anti Lukașenko continuă de 3 luni în Belarus
Protestele împotriva regimului continuă cu îndârjire. În unele zile, se estimează că au ieșit până la 100 mii de oameni în stradă.
Presiunea externă asupra regimului Lukașenko a crescut între timp, dar pârghiile disponibile sunt limitate. Unii experți spun că ceea ce se întâmplă în Belarus ilustrează limitele mecanismelor internaționale în ceea ce privește capacitatea lor de a proteja cetățenii din anumite state de abuzuri ale drepturilor omului.
Rusia continuă să parieze pe regimul Lukașenko - inclusiv cu o infuzie de bani după alegeri - dar asta nu înseamnă că există un apetit prea mare pentru alte forme de intervenție, mai ales când percepția rușilor e că țara nu merge într-o direcție bună din punct de vedere economic.
Studiile indică faptul că mișcările cu șansele cele mai mari de succes sunt acelea non-violente și cele care depășesc o anumită masă critică (care ar putea fi în jur de 3-4% din populație). Având în vedere că manifestațiile par să ia amploare, pare că mai devreme sau mai târziu, Lukașenko va trebui să facă un pas în spate.
Citește mai multe explicații despre ce s-a întâmplat în Belarus în ultimele luni pe OpenPolitics.
