Copy
Adauga newsletter@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share
Tweet
Forward
Vezi imaginile printr-un click aici.
Salut!
 
Luna aceasta îți propunem analize pe teme de actualitate precum venitul minim garantat și revenim la subiectul dezinformării și discursului intolerant pe internet, în contextul unor noi măsuri de combatere a acestora. Avem și câteva sugestii de seriale audio și video, plus cărți bune de devorat în vacanță. 
 
Lectură plăcută și o vacanță frumoasă!
Revenim în septembrie!

 

Echipa OpenPolitics

Prejudecățile și informațiile eronate despre asistența socială în România au motivat restricționarea condițiilor de acordare a venitului minim garantat (VMG) prin o nouă lege adoptată în Parlament. Faptul că ar fi 6 ori 7 milioane de „asistați” este neadevărat, iar cei circa 200.000 de beneficiari de VMG trebuiau deja să respecte mai multe condiții, precum participarea la muncă în comunitate și la activități de recrutare și obligativitatea de a nu refuza o ofertă de muncă mai mult de 3 ori. O analiză explică de ce noile măsuri pun beneficiarii într-o poziție și mai vulnerabilă și ar putea favoriza exploatarea acestora, fără a aduce mari economii la buget. (Camera Deputaților, Parlament Transparent, Ziarul Financiar, Dela0, Adevărul)

Venitul minim garantat are o denumire înșelătoare, în sensul că departe de a fi o garanție oferită tuturor cetățenilor, este de fapt o măsură de asistență socială condiționată de testarea mijloacelor de trai ale aplicanților („means tested”). Însă în ultimii ani, au avut loc mai multe experimente care au implicat oferirea unui venit minim tuturor adulților, și există indicii că ar putea fi o metodă (mai) bună de a reduce sărăcia. În acest context, anumite orașe din California testează capacitatea unui venit garantat, cuplat cu participarea la cursuri și activități de socializare, de a reduce nu doar sărăcia, ci și rata criminalității (video). (The Guardian, NPR, Reuters, Comedy Central)


Cu ocazia Campionatului Mondial de fotbal, echipa de statisticieni de la FiveThirtyEight a publicat propriile predicții bazate pe un model care evaluează cât de „tare” este fiecare echipă. (FiveThirtyEight)

În momentele de respiro din timpul meciurilor, apar frecvent imagini cu suporteri - dar o anumită categorie are parte de tratament preferențial: fanele atrăgătoare. Un sociolog analizează portretizarea fanelor fotbalului în mass media, iar Getty Images face un pas către abordarea problemei prin retragerea unei galerii publicate sub titlul „Cupa Mondială 2018: Cele mai sexy fane”. (The Conversation, Channel 4)


Un reportaj Buzzfeed arată că armate de troli se folosesc de Disqus pentru a inunda subsolul articolelor de pe multiple site-uri de știri. Disqus este un sistem de comentarii cu aproximativ 2 miliarde de utilizatori unici lunari, implementat de o multitudine de site-uri la nivel internațional (un studiu publicat de Median Research Centre în 2016 a găsit că 15% din site-urile analizate foloseau Disqus). Un singur cont deschide drumul către multiple secțiuni de comentarii, creând un context propice pentru proliferarea discursului urii și trollingului. (Buzzfeed, Median Research Centre)

Având în vedere limitările tehnice ale sistemelor automate de moderare, moderatorii umani sunt deocamdată indispensabili, însă multe site-uri nu au avut până acum resursele sau disponibilitatea de a introduce moderarea comentariilor - o procedură care trebuie făcută conform anumitor principii clare și aplicată în mod consecvent și transparent. Disqus a fost criticat pentru că reacționează doar când anumite comentarii sunt raportate (flagged). Însă având în vedere problemele cu moderarea pe Facebook, nu e clar că pasarea responsabilității de la site-urile individuale la Disqus ar fi o idee bună. (Median Research Centre, ProPublica)


Diferite încercări de a combate dezinformarea și știrile false au atras controverse în ultima perioadă. O nouă măsură a Facebook de a filtra conținutul politic sponsorizat, care înseamnă că un cont trebuie autorizat pentru a posta reclame politice, a cauzat blocarea articolelor despre politică ale anumitor site-uri de știri. (New York Times)

Facebook a susținut până acum că este o platformă de comunicare și nu un publisher - o clasificare care implică mai puțină răspundere legală pentru conținutul găzduit - și a preferat să plaseze responsabilitatea de a evalua calitatea conținutului pe umerii utilizatorilor. Acum câteva luni compania a anunțat că va evalua credibilitatea site-urilor de știri în funcție de rezultatele unui sondaj al utilizatorilor, iar recent a publicat reclame în ziare britanice cu sfaturi pentru identificarea știrilor false. Însă această lună, compania a atras atenția și prin publicarea unor anunțuri pentru „analiști de credibilitate a știrilor” - un posibil indiciu al intenției de a-și asuma un rol mai proeminent în controlul editorial al conținutului din newsfeed, cu toate că anunțul a fost modificat și ulterior retras după preluarea acestuia de către presă. (BBC, New York Times, The Guardian)

Între timp, în Franța Emmanuel Macron încearcă să treacă prin Parlament o lege care ar pune judecătorii în situația de a evalua veridicitatea și intențiile din spatele unor știri. Legea e promovată ca venind „în apărarea democrației”, însă criticii o consideră nepractică și anti-democratică. În vreme ce experții sunt de părere că mai multă reglementare nu este o soluție, atitudinile publicului față de inițiativele de control al produselor media sunt ambivalente: 76% dintre francezi susțin ideea unei autorități independente de evaluare a presei, dar doar 34% sunt de acord că știrile false ar trebui atacate prin intermediul legii. (New York Times, Medium, Poynter)


Una din soluții ar fi cultivarea abilității consumatorilor media de a discerne sursele credibile și materialele de calitate. Parte din problemă este faptul că linia de demarcație între fapt și opinie devine mai neclară atunci când o afirmație este compatibilă cu propriile convingeri. Un profesor relatează o experiență de succes în predarea gândirii critice la clasă, în timp ce un reportaj New Yorker ne duce de partea cealaltă a spectrului gândirii critice convenționale, în interiorul mișcării „Flat Earth”, ai cărui membri sunt convinși că pâmântul este plat. (Pew Research Center, Vox, The New Yorker)


În ultima vreme au fost mediatizate mai multe cazuri în care rezultatele unor studii celebre nu au putut fi confirmate sau coroborate. De exemplu, despre „testul bezelei” (marshmallow test) s-a crezut că demonstrează că succesul în viață este datorat (și) abilității de a amâna anumite plăceri, dar cercetări recente arată că succesul la vârsta adultă este mai degrabă datorat statutului socio-economic al părinților. Despre un alt experiment care continuă să apară în manualele de psihologie - experimentul Stanford - se știe astăzi că s-a derulat în condiții îndoielnice, cercetătorii încurajând oamenii să se comporte în așa fel încât să le confirme ipotezele, cum ar fi ideea că oamenii normali se pot transforma foarte ușor în abuzatori. (The Atlantic, Vox)

Probleme metodologice serioase s-au descoperit și la alte studii celebre precum Studiul Robbers Cave și Studiul Milgram. Totul se întâmplă în contextul unei „crize a replicării”, favorizată de faptul că studiile care ar putea să verifice rezultatele altor cercetători au șanse mai mici la finanțare decât studiile „originale”, iar experimentele care au „non-rezultate” rămân la sertar. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că cercetarea științifică este „defectă”, ci mai degrabă că procesul științific este îndelungat și anevoios, și este nevoie de mai mult scepticism/expertiză în relatarea jurnalistică a studiilor. (The Guardian, PS Mag, FiveThirtyEight)

Recomandări quiz

Poți face distincția între opinii și afirmații care reprezintă fapte? Află cum te descurci în comparație cu un grup de peste 5.000 de americani. (Pew Research Center).

Nu ai o echipă preferată la Cupa Mondială? Află ce echipă ar trebui să susții cu acest quiz. (FiveThirtyEight)

Recomandări video

Toți termenii legați de John Oliver, precum și site-ul HBO, au fost blocați în China în urma acestui material despre cultul personalității cultivat de Xi Jinping și restricțiile privind libertățile individuale din China. (HBO)

Urmărește povestea unui spot premiat la Cannes Lions, care se concentrează pe conversația pe care o au părinții de culoare cu copiii lor. (Adweek)

Profită de vară pentru a urmări câteva din cele mai bune seriale documentare ale ultimilor ani, precum serialul premiat „O.J.: Made in America”, câștigătorul Oscarului pentru documentare anul trecut, sau emisiunea lui Anthony Bourdain de la CNN, „Parts Unknown”. (Variety)
Recomandări audio

Un podcast nu doar pentru iubitorii de fotbal ci și pentru scepticii curioși, „We came to win” explorează în fiecare episod un moment celebru din istoria Cupelor Mondiale, plasând aceste scene într-un context istoric și politic mai larg. (Gimlet Media)

Prin interviuri cu un fost recrut Canadian și mărturii de pe teren ale jurnaliștilor NYT, un serial audio oferă o perspectivă proaspătă și tulburătoare asupra Statului Islamic. (New York Times)

Recomandări foto
Cinci fotografi despre secretele unui bun foto-reportaj (Calvert Journal)
Recomandări cărți
Șase cărți de non-ficțiune recomandate de Barack Obama, despre politică, inegalitate și identitate. (Quartz)

Cauți ceva de citit în limba română vara asta? Șapte scriitori români prezintă cărțile pe care și le-au luat recent la Bookfest. (Scena9)

Rămâi în contact cu noi!
 
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Google Plus
Google Plus
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania

Email Marketing Powered by Mailchimp