Copy
Adauga newsletter@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share
Tweet
Forward
Vezi imaginile printr-un click aici.

Salut!

 
Revenim din pauză cu analize relevante pe subiecte discutate intens peste vară, precum: ce se mai poate face pentru a evita cele mai dure efecte ale încălzirii globale și cum (sau dacă) poate fi stopată dezinformarea, recomandări de quiz-uri, infografice și podcast-uri.
 
Lectură plăcută!
Echipa OpenPolitics

În ultima lună am publicat mai multe texte pe platforma OpenPolitics.ro și pe site-ul Parlament Transparent, singura aplicație de monitorizare a activității legislative din România:

Peste 400 de organizații media americane au luat o poziție comună ca răspuns la atacurile președintelui Trump la adresa presei. Strategia lui vine pe fondul unei polarizări a încrederii în media în S.U.A, suporterii celor două partide având perspective din ce în ce mai divergente asupra presei. Un text OpenPolitics discută cum își văd jurnaliștii americani misiunea în acest context și ce poate face media pentru a menține încrederea publicului.

O altă analiză OpenPolitics examinează felul cum a fost discutată în presa românească disputa Serenei Williams cu arbitrul din finala U.S. Open. În comparație cu abordarea publicațiilor străine, în România incidentul a fost relatat într-un mod aspru și cu o slabă contextualizare a evenimentelor.

 
În urma decesului senatorului american John McCain, și presa și politicienii din tabere diferite au vorbit cu mult respect despre acesta, în ciuda climatului actual extrem de conflictual. Un text OpenPolitics explorează motivele pentru care McCain s-a bucurat de apreciere postumă, cu toate că nu a avut o carieră lipsită de erori sau controverse.
 
Cu alegerile parlamentare din 2016 ne-am întors la votul pe liste închise în România. O analiză preliminară publicată pe Parlament Transparent arată că în urma reformei electorale a crescut disciplina deputaților în raport cu partidele lor, ceea ce era un efect așteptat. Află mai multe despre activitatea deputatului tău.

În ultima perioadă au apărut din ce în ce mai multe voci ale experților în schimbarea climei care avertizează că este posibilă declanșarea unei cascade de evenimente ce se alimentează reciproc și care ne-ar aduce într-un punct unde eforturile de a minimiza impactul încălzirii globale ar fi, practic, inutile. Analiza acestora pune sub îndoială ideea că am putea stopa încălzirea la un nivel de 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale.

Printre consecințele schimbării climatice, pe lângă creșterea nivelului oceanelor și fenomene meteo imprevizibile și dramatice, simplul fapt al creșterii temperaturilor merită și el considerabilă atenție, inclusiv din partea Bucureștenilor, care locuiesc în capitala europeană ce înregistrează cea mai accelerată încălzire în ultimii ani. Mai ales având în vedere că nu este deloc clar în ce măsură oamenii sunt capabili să se adapteze - fie prin schimbarea comportamentului ori adaptarea fizică - la creșterea accelerată a temperaturilor (însoțită de umiditate).

Noul guvern din Pakistan, unul din statele cele mai expuse, și-ar dori să-și amelioreze riscul plantând 10 miliarde de copaci, dar la nivel global, soluția nu poate veni doar de acolo - pentru că nu avem spațiu pentru suficienți copaci. (The Guardian; Libertatea; Future Human; Newsweek; NBC; The Independent)


O astfel de problemă majoră nu poate fi rezolvată doar de cetățeni. Însă contează reducerea impactului individual asupra mediului, precum și sprijinul public pentru măsuri de protecție a mediului. Cum pot fi oamenii împinși să-și aducă propria contribuție? Nu prin mesaje care induc o teamă sau un sentiment de vinovăție ce inhibă acțiunea - ci mai degrabă prin generarea de stimulente precum și prin mobilizarea pozitivă a impulsului uman de a ține pasul cu cei din jur (audio). (You are not so smart)


Se apropie alegerile legislative din Statele Unite ale Americii, iar tentativele Rusiei de a răspândi informații false și semăna discordie continuă. Facebook a închis zeci de pagini ai căror administratori se coordonau pentru a induce în eroare utilizatorii.

Conform unei analize de la Digital Forensic Research Lab, aceste pagini nou suspendate se axau mai mult pe atragerea simpatizanților de stânga decât a celor de dreapta. Unii „postaci” ruși încearcă inclusiv să atragă activiști la evenimente offline. Mai nou, aceste conturi sunt asociate nu doar cu Rusia ci și cu Iranul, iar aria lor de influență s-a extins dincolo de S.U.A., țintind și către atragerea consumatorilor din America Latină și Orientul Mijlociu. (Recode; Digital Forensic Research Lab; The New York Times)

Și alte platforme se confruntă cu aceeași problemă. Doi cercetători au colectat și analizat date despre activitatea unor conturi de Twitter despre care se știe că au fost folosite de agenția rusă denumită Internet Research Agency, un paravan pentru acțiuni de influențare a opiniei publice prin intermediul rețelelor de socializare. „Postacii” ruși au devenit și mai activi după alegerile prezidențiale americane din 2016. Peisajul dezinformării evoluează rapid, iar astfel de campanii vor deveni probabil din ce în ce mai sofisticate și persuasive, iar pe viitor vom vedea probabil o diversitate de metode, de la deepfakes - videoclipuri false dar convingătoare cu personalități care par să spună ori să facă lucruri pe care nu le-au făcut - până la hărți false, generate automat. (FiveThirtyEight; Gizmodo; Fast Company)

Experții și autoritățile caută în continuare soluții la această problemă. În Marea Britanie, un comitet al Camerei Comunelor a publicat recent un raport privind combaterea dezinformării. Printre recomandările principale se numără ideea de a responsabiliza legal companiile precum Facebook ori Google, creând o nouă categorie intermediară, care să acopere zona gri dintre „publisher” și „platformă”.

Alte recomandări includ ca aceste companii să fie obligate să contribuie prin intermediul unui fond dedicat la finanțarea educației media, precum și noi reguli privind materialele publicitare de natură politică.

De partea cealaltă a Atlanticului, unii membri ai Congresului iau și ei în calcul noi reglementări - inclusiv un echivalent american al GDPR - și posibile penalizări pentru companiile tech care nu fac destul ca să-și protejeze utilizatorii. Ideea că trebuie făcut mai mult - și că inclusiv reglementări punctuale ar putea fi necesare - se bucură de oarecare sprijin, însă în același timp există și o preocupare că, în efortul de a combate dezinformarea, statele ar putea cădea într-o extremă a supra-reglementării. (Poynter; Digital, Culture, Media and Sport Committee; Columbia Journalism Review)

Toate platformele, inclusiv YouTube - ai cărei reprezentanți au lipsit, de altfel, de la audierile recente din Senatul american - au anunțat acțiuni punctuale în ultimele luni. Însă mulți experți spun că acestea sunt doar soluții de avarie care nu privesc decât mici aspecte ale unei probleme largi și profunde, care trebuie abordată din mai multe direcții, inclusiv prin creșterea „imunității” consumatorilor de media la dezinformarea intenționată sau informațiile incomplete și eronate.

În același timp, este dificil în primul rând să ajungi la anumiți consumatori și apoi să le reorentiezi atenția și schimbi percepțiile, având în vedere că oamenii își distribuie atenția și procesează informațiile care ajung la ei conform filtrului convingerilor și atașamentelor pe care le au deja. Cele mai recente studii în domeniu arată că oamenii pot fi convinși că unele informații sunt false, dar sunt totuși mai deschiși când acest lucru vine din surse mai apropiate sau pe care le consideră de încredere. În plus, expunerea la informații false sau eronate poate avea un impact asupra atitudinilor acestora care să persiste mult după corectarea bagajului de informații.

Una peste alta, avem nevoie de mai multe studii pentru a înțelege dacă inițiativele de fact-checking și „alfabetizare” media sunt cele mai bune unelte pe care le avem la dispoziție sau dacă există alternative mai bune ori modele specifice care le pot spori impactul. (CNET; The New York Times; Journalist's Resource; Science)

Recomandări quiz

Multiple investigații au aratat erorile de moderare ale subcontractorilor Facebook. Crezi că ai putea să faci o treaba mai bună ca moderator? Testează-te cu un set de quiz-uri din proiectul “Less Hate, More Speech”, ce conțin comentarii inspirate din realitate. (Median Research Centre)

Încearcă acest quiz pentru a vedea dacă poți distinge paginile activiștilor autentici de cele create de agenți din Rusia sau alte țări pentru a induce publicul în eroare. (The New York Times)

Recomandări video

La ce ne putem uita pentru a judeca dacă un sondaj e credibil? O serie de la Pew Research Center explică de ce sondajele online nu sunt neapărat la fel de bune ca cele telefonice sau față-în-față, de ce participanții sunt selectați aleatoriu, și de ce formularea întrebărilor este extrem de importantă. (Pew Research Center)

Recomandări audio

Documente secrete, deghizări și urmăriri cu mașina. The Tip Off este o emisiune despre cum au fost produse unele din cele mai importante investigații jurnalistice ale ultimilor ani, premiată cu titlul de „Cel mai bun podcast nou” la British Podcast Awards. (The Tip Off)

Podcast-urile devin din ce în ce mai diverse în format și tematică. Vezi care sunt cele mai bune serii apărute în anul 2018, deocamdată. (Slate)

Recomandări infografice

Multe din știrile apărute în timpul protestelor din Piața Victoriei din august sau în zilele ce au urmat s-au dovedit în cele din urmă a fi false sau eronate. Ghidul consumatorilor de Breaking News, ediția pe proteste, semnalează câteva aspecte la care ar fi bine să fim atenți.

FiveThirtyEight a publicat recent 3 milioane de tweet-uri generate de conturi asociate cu așa-zisa Internet Research Agency, o fabrică de troli din Rusia. Cititorii site-ului au început să analizeze datele, și au publicat deja câteva rezultate. (FiveThirtyEight).

Recomandări cărți
Moderarea conținutului este o responsabilitate pe care marile platforme online au acceptat-o cu greu. Însă felul cum aleg să o facă reflectă în mod inevitabil sistemul de valori și prioritățile acestora. O nouă carte, „Custodians of the Internet”, explorează dilemele cu care se confruntă Facebook și nu numai.

De la psihologie la fizică, un set de scriitori și experți recomandă cele mai bune cărți „care îți dau de gândit” publicate în ultimul deceniu. (The Guardian)

Recomandări foto
În august s-au împlinit 50 ani de la Primăvara de la Praga. O serie de fotografii surprinde intrarea în Cehoslovacia a trupelor trimise de Uniunea Sovietică și alte patru state membre ale Pactului de la Varșovia. (The New Yorker)
Rămâi în contact cu noi!
 
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania

Email Marketing Powered by Mailchimp