Scuze! Niște mici erori s-au strecurat în prima variantă a newsletter-ului nostru și am revenit.
În această lună am pregătit un mini-dosar pe tema atacurilor din Christchurch și Utrecht și cum au fost ele reflectate în presa din România, Franța și Marea Britanie, uitându-ne inclusiv la dilemele pe care le au jurnaliștii în acoperirea lor. Apoi, facem un update pe cele mai recente știri legate de Brexit și haosul la nivel decizional din Regatul Unit.
Ca în fiecare lună, găsești și multiple recomandări de materiale audio, foto, infografice.
Lectură plăcută!
Atacurile armate recente din Utrecht și Christchurch au readus în prim plan dezbaterile despre rolul presei și al rețelelor de socializare (inclusiv cele obscure și mai puțin vizible publicului larg, dar cunoscute în cercurile extremiste), în viralizarea evenimentelor violente, care incită la ură. Discuțiile la nivel internațional se axează pe echilibrul dintre nevoia de baza a jurnalismului de a oferi informații în interesul public și scopul final al atacurilor violente de a câștiga notorietate și a semăna frică în rândul populației.
O analiză comparativă în două episoade a modului în care presa din România și cea din Franța și Marea Britanie au acoperit evenimentele arată unele diferențe, dar și similarități în deciziile editoriale ale redacțiilor. De exemplu, poza cu fața atacatorului, numele și referințe la manifestul lui apar pe toate site-urile de știri din cele trei țări. Mai mult, pe site-urile ziarelor tabloide din Regat în ziua atentatului au apărut extrase din video-ul transmis de atacator pe Facebook și manifestul acestuia integral, lucruri care au atras critica politicienilor și diviziei anti-terorism. Asta în ciuda apelurilor repetate ale poliției neo-zeelandeze și cele ale premierului la stoparea difuzării materialelor produse de atacator și minimizarea notorietății lui.
Un lucru de menționat ar fi că toate cele 10 site-uri de știri din România (ne-am uitat la cele care au cele mai multe vizite în luna februarie) au insistat pe mesajele inscripționate pe armele folosite în atac, uneori cu fotografii. Doar două alte tabloide britanice au mai difuzat imagini cu armele, iar multe din ele au revenit asupra deciziilor editoriale inițiale și au scos astfel de elemente de pe site-uri.
Problema echilibrului în relatări ale evenimentelor similare este adresată de mai multe studii internaționale care fac sugestii pentru redacții de cum se pot pregăti dinainte prin impunerea unor reguli editoriale specifice. Un lucru similar ar fi și mai greu de implementat pe rețelele sociale aspru criticate pentru incapacitatea lor de reacționa și stopa răspândirea materialelor masacrului din Christchurch. (OpenPolitics.ro, Le Monde, BBC, New Yorker, Data and Society, CJR, Recode).
Atât în România cât și în lume, se vorbește de ani buni despre decăderea sau „dezintegrarea” adevărului, despre cum expertiza în diverse domenii este eliminată și datele științifice sunt luate în calcul foarte puțin sau deloc. Un exemplu important, dar nu unic, Președintele Trump, căruia mai mulți membri ai Academiei Naționale de Științe din SUA i-au adresat mai multe scrisori deschise, este poate cel mai mare exemplu în acest sens, dar nu unic.
Citește motivele pentru care echipa OpenPolitics.ro crede că e nevoie de mai multe fapte, date și informații specializate în spațiul public românesc și acceptă provocarea noastră! (Science, RAND, Scientists for science-based policy, OpenPolitics.ro)
După schimbări și noutăți aproape zilnice în ultima lună, saga Brexit merge mai departe. Cel puțin până pe 12 aprilie sau 22 mai, datele de prelungire a ieșirii din Uniunea Europeană pe care le-a obținut in extremis premierul May de la liderii UE. Faptul că acum sunt două date posibile pentru exit nu arată decât haosul din politica internă britanică.
În ultimele zile s-au intensificat dezbaterile din Camera Comunelor, au apărut mai multe voci care cer demisia Theresei May, în timp ce pe site-ul Parlamentului, o petiție care cere revocarea Articolului 50 a primit până acum aproape 6 milioane de semnături (petiția urmează să fie discutată de parlamentari, dar Guvernul a respins-o).
Mai mult, Theresa May vrea să resupună la vot în Parlament a doua variantă negociată cu UE a acordului de ieșire, însă președintele Camerei Comunelor a avertizat că acest lucru nu este posibil citând o regulă de la 1604. Și mai interesant este că în urma seriei de voturi indicative (indicative votes) când parlamentarii au putut să voteze pe opt alternative legate de Brexit, în încercarea de-a o găsi pe cea cu cel mai mare sprijin, nicio variantă finală nu a ieșit învingătoare. După expresia unui membru al Parlamentului, acesta se află încă în "purgatoriu" pe tema soluției de Brexit.
Informațiile de ultim moment spun că Theresa May ar fi anunțat colegii conservatori că va pleca de la conducerea guvernului dacă Parlamentul îi acceptă deal-ul negociat cu UE pentru Brexit, dar un al treilea vot pe propunere în Parlament în această săptămână este incert. (OpenPolitics.ro, BBC, The Guardian, New York Times)
