Copy
Adauga info@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share Share
Tweet Tweet
Forward Forward

Salut!

Anul 2020 a fost intens, dar nici 2021 nu se lasă mai prejos. Am avut deja o insurecție eșuată la Capitoliu, o lovitură de stat în Myanmar și proteste importante în Rusia, printre altele. Mai jos găsești explicații despre aceste evenimente, dar și despre una din sursele de speranță pentru 2021: campania de vaccinare. Plus alte recomandări, ca de obicei.

Lectură plăcută!
Echipa OpenPolitics

Urmările atacului de la Capitoliu


Foto: Maxim Shemetov/Reuters

Cum gestionează o națiune polarizată un eveniment precum atacul de la Capitoliu, sediul Congresului american, din 6 ianuarie? Și cum își apără instituțiile și tradițiile democratice?

Câțiva factori importanți:

  • Elitele Partidului Democrat au o abordare comună față de asaltul de la Capitoliu și de campania de delegitimizare a alegerilor condusă de Trump, dar Partidul Republican este divizat. Unii persistă cu teoriile conspirației și îi iau apărarea lui Trump. Alții au înclinat din start către principiile democratice și domnia legii, iar alții și-au schimbat ușor discursul în ultimele săptămâni. (FiveThirtyEight)
  • Susținătorii democraților și independenții văd similar lucrurile, dar susținătorii Partidului Republican sunt mai împărțiți. 56% din simpatizanții republicanilor spuneau că Trump nu are absolut nicio responsabilitate, într-un sondaj Washington Post-ABC (CATI, n = 1,005). Asta față de 27% în rândul independenților și 5% în rândul simpatizanților democrați.
„Chiar și percepția unor fapte e colorată de afinitățile politice ale oamenilor”
  • Există perspective diferite și asupra unor fapte care pot fi verificate, fenomen alimentat de discursul unor politicieni republicani. 64% din republicani spuneau că Trump a câștigat probabil alegerile în realitate, într-un sondaj online Pew (n = 5,360). Și 69% din republicani au spus că Antifa probabil a fost implicată în atac, într-un sondaj online YouGov (n = 1,500).

Se mai poate ajunge la o înțelegere comună?

  • E încurajator că majoritatea americanilor e de acord că s-a întrecut o limită. 89% nu sunt de acord cu atacul, iar 66% dezaprobă comportamentul lui Trump de după alegeri, potrivit sondajului Washington Post-ABC. De altfel, Trump a picat în sondaje în ultima lună de mandat, un lucru destul de rar. (FiveThirtyEight, Vox)
  • Dacă se va atinge un cvasi consens va depinde mult de discursul figurilor influente din Partidul Republican și canalele media asociate și de cum va fi perceput procesul de impeachment din Senat. Deocamdată, sondajele sugerează că marea majoritate a democraților e pro-condamnare, marea majoritate a republicanilor e contra, iar independenții se împart aproape egal. Există încă oameni care nu sunt complet deciși. (New York Times)

Prioritățile vaccinării în Europa

Potrivit Centrului European de Control al Bolilor (ECDC), în 30 de state europene, au fost prioritizați, în general, cei în vârstă, beneficiarii și lucrătorii din centre rezidențiale, lucrătorii medicali și sociali și cei cu anumite afecțiuni. Doar unele state au prioritizat și alte categorii profesionale, precum polițiștii, pompierii și personalul nemedical din spitale. Detalii aici. (ECDC)

În România categoriile cu mortalitatea cea mai crescută nu au avut întâietate. În prima etapă, s-au vaccinat cei din domeniul medical (inclusiv cei care nu sunt în „linia întâi”) și unii lucrători sociali. În a doua, au urmat la un loc persoanele peste 65 de ani sau cu anumite boli cronice și cei ce lucrează în domenii considerate esențiale. (CDC)

Și nu au fost explicate pe larg sau publicate datele, argumentele și procesul care a dus la strategia aceasta, ajustată din mers de câteva ori. (CNCAV, Europa Liberă, Digi 24)

Rezultate în România

  • Până pe 8 februarie, au fost vaccinați aproximativ 660 mii de oameni, din care 230 mii cu ambele doze. E o rată de vaccinare relativ ridicată, peste media UE. (Financial Times)
  • Din cei vaccinați în etapa II până pe 8 februarie, 21% au boli cronice și 53% peste 65 ani. Despre etapa I nu avem asemenea statistici. (Guvernul României)

304 mii din cei vaccinați în etapa II au peste 65 ani sau boli cronice. Dar avem milioane de vulnerabili, din care 3,6 milioane peste 65 ani.
(Guvernul României, Libertatea)

Cum au făcut alte state

  • În Regatul Unit, logica strategiei actuale e de a ajunge mai întâi la cei cu risc crescut de a face o formă severă de Covid (și la cei care lucrează cu ei). Pe primul loc au fost cei din azilele de bătrâni și cei care-i îngrijesc; pe locul 2, cei peste 80 de ani și lucrătorii medicali și sociali din prima linie; pe 3, cei cu vârsta 75+. Vezi un video explicativ. (BBC) 
  • La baza strategiei britanice stă munca unui grup de oameni de știință. Au fost comunicate public ce date și ce considerente au fost luate în calcul. (UK JCVI)
  • Germania a pus în prima grupă persoanele peste 80 de ani, lucrătorii din centre rezidențiale pentru bătrâni ori bolnavi, lucrătorii medicali cu expunere ridicată și cei ce tratează pacienți cu risc crescut de Covid sever. Lucrătorii din domenii esențiale, precum polițiștii sau educatorii, sunt în grupul al treilea. Citește mai multe. (The Local)

Ce se întâmplă în Myanmar și de ce e interesant de urmărit

Drumul spre democrație în Myanmar pare să fie blocat de recenta lovitură de stat pusă la cale de armată. Aceasta a arestat liderii civili și mai mulți membri ai partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la conducere. Printre cei arestați e și Aung San Suu Kyi, șefa LND, liderul civil de facto și cu susținere din partea populației, cu funcția de „Consilier de Stat”.

Context

  • Nu e un episod singular, ci un pattern: când puterea armatei se erodează, aceasta răstoarnă status quo-ul pentru a restabili controlul, astfel că țara a fost practic controlată de armată în ultimii 60 de ani. (The Conversation)
  • Armata avea din 2008 un aranjament cu LND-ul, o înțelegere care i-a oferit, printre altele, garanția a 25% din locurile din Parlament. Totuși, popularitatea continuă a LND putea reprezenta o amenințare. (Vox)
  • Alegerea de a apăra epurarea etnică a populației Rohingya în 2017 a întărit popularitatea lui Suu Kyi la nivel local, deși i-a subminat reputația internațională. (New Yorker)
  • Lovitura a venit în pragul învestirii noului Parlament, ales în noiembrie 2020, când LND și-a asigurat 59,6% din mandate, într-un scrutin declarat ilegitim de armată (dar recunoscut de UE și SUA). Suu Kyi și LND au făcut campanie pentru revizuirea Constituției, iar rezultatul alegerilor putea fi văzut ca un mandat popular pentru asta. (SEAE, State Department)
Ce ar putea urma
  • Armata are la îndemână forța brută, controlul asupra media, instrumente legale și tehnice de supraveghere și blocare a comunicațiilor (ș.a.). Totuși, mii de cetățeni au ieșit la proteste, iar alții încearcă să exprime prin alte metode, pe social media și nu numai. (The Conversation, Myanmar Now)
  • Urmează o perioadă imprevizibilă și destul de periculoasă. Țara este divizată și aveau oricum loc conflicte civile în unele zone. (Thant Myint-U, Asia Matters)

Protestele din Rusia


Foto: Carol Guzy / Zuma Wire

Sute de mii de ruși, în peste o sută de orașe, au protestat împotriva regimului Putin, în urma arestării și condamnării la închisoare pentru 3 ani a activistului Aleksei Navalnîi.

Ce explică protestele și ce ar putea însemna ele

  • Putin se bazează pe combinația popularitate + represiune. Iar în ultimii ani, opinia publică față de Putin și establishment a devenit mai negativă, pe fondul unor factori care includ: stagnarea economică, percepția corupției și nedreptății, măsuri nepopulare - cum ar fi ridicarea vârstei de pensionare - și felul cum s-a gestionat pandemia. (Washington Post)
„Regimurile autoritare renunță cu greu la represiune după ce au început să se bazeze pe ea. Represiunea nu rezolvă problemele de fond...” 
(Timothy Frye, profesor de politică externă post-sovietică la Universitatea Columbia)
  • Navalnîi a reușit câteva lucruri pe care alți nu le-au făcut: să producă materiale cu potențial viral și să construiască și o rețea cu sedii fizice ale organizației sale în zeci de orașe. (NY Times)
  • Cazul Navalnîi e simbolic pentru nedreptățile și opresiunea cu care se confruntă rușii. Dar protestatarii nu sunt toți fani Navalnîi și nu au neapărat o viziune comună pentru viitor. (Washington Post)
  • Au mai fost proteste anti-Putin, chiar mai mari (de ex. în 2011). Dar acum se pot mobiliza și coordona mai bine prin rețelele digitale și fizice existente. Și astăzi protestatarii înfruntă cu mai multă îndrăzneală forțele de ordine, deci numărul lor crescut ar putea părea necesar (dar contra-productiv pe termen mediu/lung). (NY Times)

Dacă ai ajuns până aici 🙂

Terapie cu 🐼: dacă nu ai văzut deja, urmărește filmările cu un urs panda în zăpadă în Washington. Bonus: un pui de panda alintat, plus: la ce măsuri extreme, dar haioase se ajunge pentru a pregăti un astfel de urs să trăiască în libertate. (BBC, National Geographic)

🇲🇽 🇺🇸 Câteva balansoare roz montate pe zidul dintre Mexic și SUA, premiate cu un premiu pentru design. (My Modern Met)

🥶 Imaginea lui Bernie Sanders de la inaugurarea lui Biden așezată în momente cheie din politica britanică a ultimilor ani. (Catherine Haddon)

Recomandări video

Festivitățile din ziua învestirii președintelui SUA au fost puțin diferite anul ăsta. Dar istoria acestei tradiții n-a fost nici până acum lipsită de incidente și haos. O scurtă istorie. (The Daily Show)

Recomandări audio

Cum gestionează suporterii lui Trump și cei care cred că alegerile au fost fraudate atacul de la Capitoliu și instalarea în funcție a lui Joe Biden? Ascultă câteva interviuri interesante. (The Daily)

În ultimii 2 ani, Trump, Inc. a documentat felurile în care Trump a sfidat legea și normele și și-a atras beneficii financiare pentru el și familia lui prin intermediul funcției. Ultimul episod trece în revistă 6 acțiuni ale sale care au încălcat limitele. (Trump, Inc)

Recomandări foto

Dacă vă era dor de cei patru ani cu Trump, iată câteva imagini. (The Guardian)

Recomandări infografice

Vizualizează comparativ evoluția eforturilor de vaccinare în mai multe țări, cu aceste infografice interactive. (Financial Times)

Recomandări articole

New Yorker a trimis un jurnalist de război la Capitoliu. Martor la asalt, acesta a produs un reportaj captivant. (New Yorker)


O pandemie - precum alte crize majore - nu poate fi rezolvată doar prin mici acțiuni la nivel individual. Dar ce faci când statul își declină responsabilitatea de a lua decizii pentru binele comun? Un editorial despre mersul la restaurant și deciziile etice într-o pandemie. (New Yorker)


Oamenii din centre rezidențiale au fost printre primii vaccinați în multe state europene. Autoritățile din România par că și-au amintit de ei de-abia după ce au demarat etapa a doua. Încă rămân vreo 30% care doresc vaccinul și încă nu l-au primit. (Dela0, Diana Oncioiu)


Noi materiale ale jurnaliștilor din proiectul „Să fie lumină” arată cum structurile și normele din cadrul Bisericii Ortodoxe Române au contribuit la mușamalizarea unor abuzuri. (Să fie lumină)
Recomandări Twitter

Un cont de Twitter scoate zilnic la suprafață articole din aceeași zi a anului 2020, ilustrând deopotrivă evoluția cunoștințelor noastre despre coronavirus cât și oportunitățile ratate de a acționa mai devreme. (Covid One Year Ago)

Rămâi în contact cu noi!
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania