Copy
Adauga info@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share
Tweet
Forward

Salut!

Luna aceasta venim cu câteva informații noi care privesc evoluțiile complexe pe tema Brexit și situația instabilă din Venezuela. În plus, ne uităm și la alegerile recente din Republica Moldova, la investigația din SUA care vizează implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale și la măsurile de "salvare" a jurnalismului.


Lectură plăcută!

Echipa OpenPolitics
 

Multe necunoscute în ultima lună pe marginea Brexit-ului. Știrile care vin din Regat schimbă de la o zi la alta scenariile probabile de cum va ieși Marea Britanie din UE, dacă va ieși. Cele mai plauzibile în acest moment vorbesc de ieșirea fără niciun acord sau prelungirea datei de ieșire conform Articolului 50 cu o perioadă nedeterminată (încă) de timp. Liderii UE nu ar dori o extindere pe termen scurt, datorită complicațiilor legate de alegerile pentru Parlamentul European și problemelor de buget. 

Mișcările politice interne, care au dus la demisia a 12 membri din Partidele Laburist și Conservator și la apariția unui Grup Independent - o premieră în ultimii 38 de ani - și declarațiile incerte ale Theresei May, dar și ale liderului laburist, Jeremy Corbyn, seamănă și mai multă confuzie. Cu atât mai mult cu cât Corbyn pare că ar susține un nou referendum, dacă celelalte propuneri ale lui de a evita ieșirea fără acord nu trec. Un nou vot în Parlament este așteptat până pe 12 martie, pe o propunere posibil modificată, dacă May va reuși să o renegocieze cu UE.

Între timp, mai multe companii internaționale avertizează de pericolele incertitudinii și impactul asupra economiei în cazul unui scenariu fără acord. (OpenPolitics.ro, The Guardian, BBC).
 


Nu avem mereu timp sau chef să ne informam despre ce se mai întâmplă în lume, dar este esențial ca informația corectă să existe și să putem ușor ajunge la ea. De aceea, supraviețuirea jurnalismului suscită un interes constant în societățile democratice, inclusiv un efort general de înțelegere a normelor care permit jurnalismului să își îndeplinească rolul democratic.

Protecția surselor este o regulă esențială a jurnalismului cu rolul de a nu înnăbuși dezvăluirile făcute în interesul public. OpenPolitics explică recentul caz Bellana din Franța și alte intimidari din România și din lume. 

În Marea Britanie, preocuparea pentru "salvarea jurnalismului" nu a disparut în ciuda nebuniei Brexit. În februarie au fost publicate rapoartele finale a două comisii, ambele documente de peste 100 pagini și bazate pe analize amănunțite de documente și date.
 
După 18 luni de investigații, raportul despre știrile false și dezinformare a evidențiat faptul că Facebook a încălcat mai multe legi, a indus în eroare Parlamentul și a ignorat repetat cererile acestuia. De aceea, autorii au numit comportamentul Facebook similar cu a unor gangsteri digitaliComisia a cerut o schimbare radicală a echilibrului dintre platforme și cetățeni prin reglementarea urgentă a companiei pe care o văd drept o amenințare pentru democrație. Raportul comisiei guvernamentale Cairncross, are un ton la fel de dur și argumente în aceeși direcție, dar pune mai mare accent pe piața media în general.
 
Și Uniunea Europeana este nemulțumită că Facebook nu participă în mod transparent în parteneriatul contra dezinformării. (Press Gazzette, CJR, OpenPolitics.ro, The Guardian, NeimanLab) 
 

Atât în România cât și în lume, se vorbește de ani buni despre decăderea sau „dezintegrarea” adevărului, despre cum expertiza în diverse domenii este eliminată și datele științifice sunt luate în calcul foarte puțin sau deloc. Președintele Trump, căruia mai mulți membri ai Academiei Naționale de Științe din SUA i-au adresat mai multe scrisori deschise, este poate cel mai mare exemplu în acest sens, dar nu unic. Citește motivele pentru care echipa OpenPolitics.ro crede că e nevoie de mai multe fapte, date și informații specializate în spațiul public românesc și acceptă provocarea noastră! (Science, RAND, Scientists for science-based policy, OpenPolitics.ro) 
 


Într-un scrutin „competitiv” dar marcat de indicii „puternice” privind existența fraudei electorale, precum și alte probleme, ca utilizarea abuzivă a resurselor statului, moldovenii și-au ales pe 24 februarie reprezentanții în Parlament. Acestea au fost primele alegeri legislative de după reforma din 2017, când s-a trecut de la reprezentarea proporțională cu liste închise la un sistem mixt paralel, prin care jumătate de locuri este aleasă de pe liste închise și alocată conform unei formule proporționale, iar cealaltă este aleasă în circumscripții individuale unde candidatul cu cele mai multe voturi câștigă („câștigătorul ia totul”).

Mai mulți experți au previzionat încă de la momentul reformei că noul sistem ar putea avantaja Partidul Democrat al lui Vlad Plahotniuc, iar acesta va avea un număr ușor disproporționat de mandate comparat cu proporția de voturi câștigate (30 mandate din 101, cu cca. 24% din voturi). Socialiștii vor avea 35 de mandate iar partidul ACUM, care nu recunoaște scrutinul ca fiind unul legitim, va avea 26, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de o coaliție. Astfel, Plahotniuc va ține pâinea și cuțitul, așa cum unii experți consideră că a făcut-o și până acum, mulțumită abilității sale de a profita de climatul politic și conjunctura instituțională favorabilă de după scandalurile de corupție din ultimii ani și alegerile prezidențiale din 2016. Cel mai probabil, Partidul Democrat și Partidul Socialist vor face coaliție, iar Plahotniuc, care este cel mai bogat om din Moldova, va continua să-și consolideze influența, cu toate că nici el, nici partidul său nu se bucură de mare popularitate. (RFE/RL, Digi24, Washington Post, Bloomberg)
 


În Washington se zvonește că ar fi iminent finalul investigației conduse de procurorul special Robert Mueller, care vizează implicarea Rusiei în alegerile din 2016 și potențiala complicitate între ruși și campania Trump. Iar între timp, fostul avocat al președintelui a apărut din nou în fața Congresului, cu acuzații destul de grave la adresa președintelui.

Însă, așa cum explicăm mai pe larg într-un text OpenPolitics, investigația Mueller nu se va materializa neapărat într-un raport detaliat disponibil publicului și e puțin probabil să apară dezvăluiri noi și de anvergură față de cele apărute deja. (OpenPolitics.ro)
 

În newsletter-ul precedent am scris despre situația politică din Venezuela, după ce Juan Guaidó, liderul Adunării Naționale, s-a declarat președinte interimar. În ultimele săptămâni, lista statelor care îl recunosc pe Guaidó drept președinte s-a lungit, la ea adăugându-se și România. Însă comunitatea internațională nu are o poziție comună, în condițile în care președintele ales, Nicolas Maduro, refuză orice concesie. Statele vecine solicită demisia imediată a lui Maduro și organizarea de noi alegeri, însă nu susțin o soluție militară. Statele europene susțin și ele noi alegeri. În schimb, retorica S.U.A. este destul de beligerantă, reprezentanții americani repetând că niciun fel de acțiune nu este exclusă, un limbaj preluat și de Juan Guaidó. Iar China și Rusia ar bloca probabil orice rezoluție privind Venezuela în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Între timp, situația de pe teren se agravează: convoaie umanitare nu sunt lăsate să intre în țară, protestele sunt reprimate cu, în cel mai bun caz, gloanțe oarbe și gaze lacrimogene, iar confruntări la granițele cu Colombia și Brazillia s-au soldat cu morți. Sprijinul pentru Maduro a scăzut sub 20%, dar asta nu se vede neapărat în suportul pentru proiectele opoziției, în condițiile în care mulți simt încă nostalgie față de regimul Chavez, care printre altele a reușit să amelioreze nivelul de trai al unor părți semnificative din păturile cele mai sărace ale societății. (OpenPolitics.ro, Wikipedia, Reuters, The Globe and Mail, Reuters, The Guardian, BBC, Christian Science Monitor)
 


În ultima lună, zeci de mii de elevi din toată lumea s-au organizat și au „făcut grevă”, plecând de la școală pentru a participa la manifestații menite să atragă atenția politicienilor, și adulților în general, la ritmul alarmant al încălzirii globale. Copii din Marea Britanie cer inclusiv coborârea vârstei de votare la 16 ani. Manifestațiile sunt inspirate de activismul adolescentei Greta Thunberg, care a protestat în fața parlamentului suedez timp de mai multe săptămâni în august anul trecut, iar după alegerile suedeze din septembrie a continuat să protesteze în fiecare vineri. Protestele elevilor au fost întâmpinate cu scepticism de unii politicieni, dar acestea continuă să crească și sunt susținute de cercetători academic și alți experți. Un nou protest al copiilor concertat la nivel mondial este programat pentru 15 martie, iar această hartă arată unde se organizează protestele viitoare. (UKSCN, The Guardian, Fridays for future)

Recomandare quiz

Ești un fan adevărat al teoriilor conspirației sau doar un amator? Află cu un quiz de la BBC. (BBC)

De ce sunt importante informațiile specializate și gândirea pe baza dovezilor? Câteva argumente. (OpenPolitics.ro)
Recomandări audio

Se poate spune că marile companii tech precum Facebook, Google și Amazon subminează competiția pe piața liberă? Experții prezintă argumente pro și contra aplicabilității principiilor antitrust în aceste cazuri (Planet Money)

Un nou podcast explică istoria din spatele știrilor de astăzi. În primul episod, povestea relațiilor iraniano-americane, începând cu lovitura de stat din 1953, când S.U.A. au ajutat la dărâmarea unui guvern progresist. (Throughline)

Statele Unite sunt pe punctul de a face pace cu talibanii din Afganistan. Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut în 17 ani, în condițiile în care talibanii controlează mai mult teritoriu acum decât la început? (The Daily)

Cât de precise sunt cifrele despre efectele severe ale încălzirii globale, precum faptul că numărul inundațiilor extreme ar fi crescut de 15 ori comparat cu 2005? Un program BBC pune sub lupă statisticile pe care le auzim frecvent. (More or Less)

Recomandări infografice

O hartă interactivă ilustrează cum arăta regiunea ta acum sute de milioane de ani. (Smithsonian Magazine)

Sistemul de sănătate american generează costuri imense și inegalități foarte mari între cetățeni. Tu cum l-ai reforma? Află dacă alegerile tale se potrivesc cu recomandările experților și preferințele altor cititori. (New York Times)

Recomandare foto

Luna aceasta NASA a renunțat la efortul de a mai contacta robotul Opportunity, care a explorat planeta Marte timp de peste 14 ani. Vezi câteva din fotografiile surprinse de Opportunity. (Vox)

Recomandare video

Urmărește discursul tinerei activiste de mediu Greta Thunberg la conferința ONU pentru schimbarea climatică sau un mesaj scurt adresat de aceasta scepticilor. (YouTube, Brut)

Rămâi în contact cu noi!
 
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania

Email Marketing Powered by Mailchimp