Copy
Adauga info@openpolitics.ro in lista ta de contacte.
View this email in your browser
 
Share
Tweet
Forward

Salut!

În această ediție a newsletter-ului OpenPolitics.ro ne concentrăm pe câteva mișcări recente din politică internă românească, pe ce se întâmplă în S.U.A. în cursa pentru nominalizarea candidatului democrat la președinție, dar și pe efectele informării deficitare sau partizane pe tema coronavirusului din ultima vreme. În plus, recomandăm mai multe materiale video și audio sau infografice și quiz-uri interesante.

Lectură plăcută!

Echipa OpenPolitics

Două evenimente recente din politica românească ne-au făcut să ne uităm mai în detaliu la mișcările Guvernului și ale Președintelui țării. Articole de pe OpenPolitics.ro analizează pe de o parte problemele pe care le ridică guvernarea prin ordonanțe de urgență, și, pe de altă parte, strategia dăunătoare a Președintelui Iohannis de a forța alegeri anticipate.

Cele 25 de OUG-uri date de Guvernul Orban I evită parcursul normal al legilor, într-o încercare extremă de a guverna fără Parlament. Acestea vizează domenii fundamentale pentru guvernare și societate, precum regulile electorale, sistemul de sănătate și educație, ceea ce prezintă un pericol pentru democrație și domnia legii indiferent cine o face. Formulele instituționale de legiferare cu mai mulți pași și actori în interiorul și în afara Parlamentului au rolul de a asigura reprezentativitatea și calitatea legilor. 

După căderea Guvernului Orban I, Președintele l-a renominalizat pe Ludovic Orban ca premier care a venit cu o formulă de guvernare neschimbată. Chiar și o interpretare maximală a prerogativelor prezidențiale nu implică sabotarea voită a procesului de învestire a guvernului pentru a dizolva Parlamentul, așa cum s-a întâmplat acum. 

Precedentul este cu atât mai dăunător cu cât contribuie la o instabilitate guvernamentală care este alarmantă: rata de supraviețuire a cabinetelor din România este una dintre cele mai scăzute din Europa. 

Mai mult, schimbarea pe bandă rulantă a cabinetelor afectează coerența oricărei viziuni generale, dar și capacitatea alegătorilor să atribuie responsabilități pentru anumite situații și rezultate și să tragă partidele la răspundere. Decizia nesurprinzătoare a Curții Constituționale de neconformitate cu legea fundamentală nu înseamnă că nu există posibilitatea de a avea alegeri anticipate, ci doar ca nu pot fi forțate fără a da o posibilitate reală unei majorități parlamentare să se formeze. (OpenPolitics.ro)


În ultima lună au avut loc evoluții importante în cursa pentru nominalizarea candidatului Partidului Democrat la președinția S.U.A. Procesul de selecție a început cu adunările electorale din Iowa pe 3 februarie și se încheie la mijlocul lui iulie la Convenția Democrată. 

Cum funcționează procesul, (foarte) pe scurt: fiecare stat sau teritoriu în care sunt alegeri primare trimite un anumit număr de delegați la Convenție. Numărul depinde de mai mulți factori, printre care populația statului respectiv: de exemplu Texas are 228, iar Iowa are 49. În Partidul Democrat, există două categorii de delegați: aceia obișnuiți, cărora li se mai spune și delegați „dedicați”, și „super-delegați”. Primii sunt cei pentru care se luptă candidații în cadrul alegerilor primare. După fiecare scrutin, candidații câștigă un număr de delegați dedicați, care este, în linii mari, proporțional cu procentul de voturi pe care l-au luat (pașii și formula de alocare a delegaților sunt puțin mai complicate). Pentru că tot procesul se derulează pe mai multe luni, de regulă, când se ajunge la Convenție se știe deja cine va fi candidatul. Dar momentan nu este exclusă posibilitatea unei convenții competitive („contested convention”). Dacă se ajunge acolo, un rol decisiv l-ar putea juca super-delegații, care reprezintă aproximativ 15% din totalul delegaților și sunt aleși din rândul elitelor partidului. Super-delegații nu au dreptul de a vota inițial, dar dacă după o primă numărătoare niciun candidat nu are majoritatea, pot vota după cum le dictează conștiința în rundele următoare. Și delegații „dedicați” au dezlegare la vot după prima rundă, dar în realitate vor urma într-o anumită măsură indicațiile candidatului pe care-l reprezintă. Dacă se ajunge la o numărătoare foarte strânsă, chiar și delegații celor care s-au retras din cursă ar putea conta. Încă sunt neclarități aici, dar conform experților, unii vor fi realocați candidaților rămași, iar alții vor fi liberi să voteze cum doresc.

După primele trei state (Iowa, New Hampshire și Nevada), Joe Biden părea fără șanse, dar a mobilizat puternic și reușit un scor foarte bun în Carolina de Sud, un stat unde are legături vechi și puternice. Această victorie a venit la țanc, cu puțin timp înainte de „super marți” (Super Tuesday), o zi în care au votat democrații din 15 state și teritorii, și s-au alocat aproximativ o treime din totalul delegaților disponibili. Victoria din Carolina de Sud, precum și retragerea moderaților Amy Klobuchar și Pete Buttigieg (care îl susțin acum pe Biden), par să-i fi dat avânt lui Joe Biden mai ales printre cei mai nehotărâți, sporindu-i credibilitatea ca potențial câștigător și ca reprezentant al aripei „moderate”. Biden a reușit, astfel, să o ia înaintea lui Sanders în cele mai multe state (cu câteva excepții, cum ar fi statul foarte populat California). 

Momentan, Biden și Sanders domină clasamentul, așa cum sugerau sondajele că se va întâmpla. Biden are un ușor avantaj, dar experții consideră că va mai dura până se limpezesc apele. Miliardarul Michael Bloomberg, care a cheltuit aproximativ 500 milioane de dolari în campanie, investind enorm în reclame, a reușit în cele din urmă să ia doar aproximativ 50 delegați și a renunțat la candidatură, anunțând că îl susține pe Joe Biden. Atât Joe Biden cât și Bernie Sanders au atuuri dar și probleme cu anumite segmente ale electoratului, probleme care pun sub semnul întrebării abilitatea oricăruia dintre cei doi de a avea o victorie decisivă în partid și de a continua apoi cu o victorie împotriva președintelui Donald Trump. (OpenPolitics, Vox, Wikipedia, CNN, Washington Post, New York Times, BBC, FiveThirtyEight, NPR)


Epidemia de coronavirus reprezintă o provocare atât pentru media cât și pentru cetățenii care vor să (re)acționeze informat. 

Mass media reacționează la faptul că situația pare destul de serioasă, și în același timp evoluează constant (și așadar poate genera noi știri), precum și la faptul că publicul este interesat de subiect, livrând un flux constant de materiale. Una din provocări pentru media este, așadar, tentația unui anumit grad de senzaționalism și proliferarea unor clișee lingvistice ori vizuale care pot fi dăunătoare. O altă provocare este urmărirea reacției autorităților și a capacității sistemelor medicale într-un mod vigilent și sceptic dar chibzuit, care informează fără să alarmeze în mod exagerat (sau să inducă în eroare). Experiențele din trecut arată că reacțiile la o criză de acest fel sunt condiționate, pe de o parte, de probleme sistemice mai vechi și adânc înrădăcinate - cum ar fi lipsa de proceduri adecvate sau nerespectarea acestora - și, pe de altă parte, de reacțiile actuale - precum gradul de seriozitate și transparență cu care abordează autoritățile politice criza actuală. Ambele contează, dar intervențiile necesare diferă în funcție de cauzele dominante. 

Pentru membrii publicului, o provocare este cea de a fi consumatori media critici, fără a cădea (prea mult) în capcana neîncrederii totale în autorități sau a partizanatului politic. Asta implică nu doar evitarea știrilor false, ci și atenție la cât de complete sunt materialele consumate și la calitatea argumentelor prezentate. Desigur, atunci când există un istoric care generează neîncredere în autorități și în sistem, este normal un anumit scepticism legat de capacitatea acestora de a face față la o criză. Dar merită ținut cont și de faptul că reacțiile la crizele din sănătate pot fi puternic influențate de simpatiile noastre politice, mai ales când criza vine pe fondul polarizării politice și diferite surse media acoperă foarte diferit subiectul, alimentând percepții foarte divergente. (BBC, NiemanLab, Asian American Journalists Association, ProPublica, New Yorker, Poynter, Tolo.ro, Matthew Nisbet)

Recomandare video

Thomas Piketty, autorul celebrului volum „Capitalul în secolul al XXI-lea”, discută noua sa carte cu directorul London School of Economics. (LSE)

Recomandări audio

The Impact de la Vox ia propunerile cheie ale candidaților la alegerile prezidențiale americane și încearcă să arate cum ar putea arăta implementarea lor, examinând ce efecte au avut politici similare în alte state. (Vox)

Pentru cei care vor să aprofundeze subiectul alegerilor primare din SUA, un podcast de la Washington Post răspunde la întrebările despre sistemul de alocare a delegaților și consecințele lui. (Washington Post)

Un nou serial de la Radiolab explorează povestea prizonierului 244 din Guantanamo Bay, un marocan care era pe punctul de a fi eliberat înainte să devină președinte Donald Trump și care este în continuare deținut. (Radiolab)

Recomandare story

Cu ocazia aniversării a 75 de ani de la eliberarea taberelor de concentrare de la Dachau și Auschwitz, doi soldați care au participat la această acțiune rememorează acele zile. (Der Spiegel)

Recomandări infografice

Primarul Parisului Anne Hidalgo, care candidează pentru un nou mandat, vrea să asigure toate nevoile parizienilor într-o arie de 15 minute de casă (pe jos sau cu bicicleta), un obiectiv ambițios chiar și pentru un oraș dens. (Citylab)

Percepțiile despre cât de răspândită e corupția s-au înrăutățit în România, conform ultimelor date colectate de Transparency International. Dar nu există o modalitate unică (sau perfectă) de a măsura corupția. (Transparency International, Washington Post)

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, un infografic ne amintește de diferențele de remunerare între bărbați și femei, despre care am scris mai pe larg în newsletter-ul precedent. (Parlamentul European, OpenPolitics)

Recomandare quiz

Cât de multe știi despre coronavirus? Testează-te cu un quiz scurt. (New York Times)

Rămâi în contact cu noi!
 
Facebook
Facebook
YouTube
YouTube
Website
Website






This email was sent to <<Adresa de email>>
why did I get this?    unsubscribe from this list    update subscription preferences
Median Research Centre · Str. Ion Calin Nr. 3 · Bucuresti 020531 · Romania

Email Marketing Powered by Mailchimp